Întrebarea 1: Modificarile din Legea Contabilitatii au deschis o veritabila Cutie a Pandorei. Sunt economisti care isi doresc sa poata activa cu statut de PFA, avem si absolventi care vor putea tine contabilitate in anumite conditii…Stiu ca sunt multe opinii pro si contra, insa intrebarea legitima este: nu va temeti ca s-ar putea sa scada standardul profesional al contabililor in urma acestor schimbari legislative, ca vor aparea probleme care se vor rasfrange asupra credibilitatii si profesionalismului contabililor in general?
Răspuns:
Nu cred că se poate vorbi de a deschide o Cutie a Pandorei şi când spun asta mă gândesc la două aspecte:
- În primul rând, profesia contabilă, în ţara noastră, ca de altfel în mai
toate ţările UE, este o profesie reglementată tocmai pentru faptul că serviciile contabile sunt servicii de interes public; profesia contabilă se deosebeşte fundamental de alte profesii tocmai prin impactul pe care îl are calitatea serviciilor, nu atât asupra întreprinderii căreia i-au fost prestate aceste servicii, cât mai ales asupra terţilor – bugetul statului, acţionari, bănci, salariaţi, conturile naţionale, investitori, etc; Este deci interesul public care distinge această profesie în comparaţie cu altele.
Din acest punct de vedere nu se poate spune că prin modificarea adusă Legii contabilităţii profesia contabilă ar fi devenit în parte reglementată şi în parte dereglementată întrucât chiar prin aceste modificări legea stabileşte precis cum poate o persoană fizică să fie angajată, să ţină contabilitatea la întreprinderile cu cifră de afaceri şi respectiv total active sub 35.000 Euro.
Până în prezent legea prevedea doar două modalităţi în care o entitate îşi putea organiza şi conduce contabilitatea: prin compartimente proprii cu personal angajat potrivit Codului Muncii şi prin externalizare la o persoană fizică sau juridică membre CECCAR. Prin modificările aduse legii, pentru entităţile care îndeplinesc cele două condiţii (cifră de afaceri şi total active sub 35.000 Euro), s-a prevăzut posibilitatea recurgerii şi la o a treia modalitate: angajarea unei persoane fizice cu studii superioare de specialitate, pe bază de contract/ convenţie de prestări servicii, potrivit Codului Civil. Ceea ce nu însemnează dereglementarea profesiei contabile.
- În al doilea rând, întreprinzătorii dar mai ales contabilii trebuie să ştie
bine ce au de făcut: calitatea de persoană fizică autorizată (PFA) nu a putut şi nu poate fi adusă în discuţie în ce priveşte serviciile contabile şi acest aspect este clar stipulat în art.1, alin. 3 din OUG nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale se prevede: “Prezenta ordonanţă de urgenţă nu se aplică acelor activităţi economice pentru care legea a instituit un regim juridic special, anumite restricţii de desfăşurare sau alte interdicţii”,deci numai legea specială (a contabilităţii) reglementează problemele în discuţie iar cele trei modalităţi la care pot recurge entităţile cu cifră de afaceri şi total active sub 35.000 Euro au fost menţionate mai sus.
În ce priveşte cea de a doua parte a întrebării Dvs. trebuie spus că ne îngrijorează impactul negativ al noilor reglementări asupra calităţii serviciilor contabile la aceste întreprinderi mici deoarece ele urmează să fie deservite de persoanele fizice necontrolabile şi necontrolate din punct de vedere al respectării standardelor de educaţie, calitate şi etică. Sunt deja cunoscute rigorile la care sunt supuşi membrii CECCAR în legătură cu aceste trei comandamente fundamentale ale profesiei contabile, rigori care derivă din statutul CECCAR de membru al organismelor internaţionale cu sarcini de standardizare în domeniu (IFAC şi FEE).
Având în vedere cele spuse, sigur că e posibil să asistăm şi la o decredibilizare a „contabilului” în general având în vedere că astfel de persoane necontrolabile şi necontrolate pot să aducă prejudicii interesului public de care vorbeam mai sus.
Având un Cod Etic unic pentru profesia contabilă indiferent de statutul de exercitare a acesteia, CECCAR va încerca să găsească o formă de arondare şi patronare cel puţin din punct de vedere al educaţiei a activităţii persoanelor fizice care urmează să deservească entităţile mici la care ne-am referit mai sus.
Întrebarea 2: Unul dintre argumentele modificarilor efectuate recent a fost faptul ca “vor iesi la lumina” unele sume ramase in economia neagra sau gri. Credeti ca acesta va fi, intr-adevar, efectul din viata de zi cu zi?
Răspuns:
Cadrul legal pentru a „ieşi la lumină” este asigurat; rămâne ca el să fie şi
respectat. Mă gândesc la măsurile luate în domeniul legislaţiei muncii, cele de reprimare a muncii la negru, precum şi obligaţia încheierii de contracte/convenţii de prestări servicii pentru cei care urmează să deservească micile entităţi pe linia serviciilor contabile. Sigur, se va recurge la tot felul de acţiuni menite să „faulteze” legea, cum ar fi confuzia creată între calitatea de PFA care nu are decât scopuri fiscale asupra cărora noi am atras public atenţia.
Întrebarea 3: Exista sau vor exista evenimente ori lucrari realizate de CECCAR pentru membri sai, in urmatoarea perioada, pentru a lamuri si explica unele aspecte legislative confuze?
Răspuns:
CECCAR are pe şantier, importante lucrări în sprijinul membrilor şi a
tuturor contabililor din economie: 6 ghiduri de aplicare a Reglementărilor Contabile pe domenii de activitate (agricultură, comerţ, prestări servicii etc), cu termen de realizare până la sfârşitul anului curent; suntem pregătiţi să elaborăm un ghid de aplicare a reglementărilor contabile simplificate. De asemenea avem în lucru cu termen de finalizare anul viitor, standardele naţionale de contabilitate pentru IMM-uri.
Se află în faze finale de editură şi tipărire actualizarea standardelor profesionale nr.21 (ţinerea contabilităţii), nr.22 (elaborarea, întocmirea şi semnarea situaţiilor financiare), nr.23 (activitatea de cenzor), nr. 35 (expertizele contabile), precum şi standardul de calitate nr.40 (organizarea controlului de calitate la un membru CECCAR şi gestionarea relaţiilor cu clienţii).
Întrebarea 4: Sustineti o comunitate cu peste 40.000 de membri, poate cea mai reprezentativa atunci cand este vorba despre contactul direct cu economia. Cum a afectat recenta criza economica acest domeniu? Sunt semnale de revenire in acest moment?
Răspuns:
Clienţii profesiei contabile autohtone, în general, sunt întreprinderile mici
şi mijlocii (IMM-urile). Se ştie că fără să fi avut vreo contribuţie la declanşarea crizei, IMM-urile, au plătit totuşi o parte foarte importantă a facturii, multe din ele încetându-şi activitatea, şi din acest punct de vedere, profesia contabilă în general a avut de suferit. Nivelul de pregătire a membrilor noştrii, însă, a permis adaptarea rapidă la situaţia acestor întreprinderi prin furnizarea de servicii integrate în locul serviciilor tradiţionale de contabilitate. Evoluţia indicatorilor cantitativi dar mai ales cei calitativi, ai profesiei, ne arată o revenire la normal, iar întreprinderile încep să conştientizeze, că membrii CECCAR, prin ce fac, adaugă ceva la valoarea creată de ele.
Întrebarea 5: Din punctul dumneavoastra de vedere exista aspecte legislative (care intereseaza breasla in mod direct) pe care vi le-ati dori sa le schimbati sau sa propuneti schimbarea lor? Care ar fi acestea?
Răspuns:
În profesia contabilă se manifestă tot mai pregnant un risc major legat de
cantitatea mare şi calitatea îndoielnică a reglementărilor în general şi mai ales al celor din domeniu. Ne preocupă în mod deosebit legislaţia fiscală.
Întrebarea 6: “De ce sa fiu membru CECCAR, ce imi ofera in afara faptului ca ma pune sa platesc cotizatie?” Intrebarea aceasta revine mereu la contabilii neafiliati. Explicati-le ce le oferiti si de ce au nevoie de dumneavoastra.
Răspuns:
Cred că cititorii Dvs. găsesc suficiente augumente în răspunsurile la
întrebările anterioare pentru a aprecia importanţa apartenenţei la CECCAR, un organism apreciat a fi în primele locuri în Europa în ce priveşte capacitatea de organizare şi de administrare a profesiei contabile; nivelul înalt al educaţiei, calităţii serviciilor prestate şi eticii în profesie, aşează membrii CECCAR pe un loc recunoscut şi apreciat de mediul economic. Nici un întreprinzător nu trebuie să neglijeze securitatea afacerii sale iar aceasta nu poate fi realizată fără un specialist cu pregătire înaltă, garantată de organismul din care face parte.
La angajarea unui contabil orice întreprinzător care doreşte să-şi asigure liniştea, securitatea afacerii şi să şi prospere ar trebui să-şi pună trei întrebări, aşa cum se întâmplă într-o întreprindere condusă pe principii capitaliste:
- „oare cine-mi garantează că persoana respectivă posedă nivelul de
pregătire necesar şi va face lucrări de calitate?”; nimeni. Persoana respectivă dacă este întrebată va răspunde afirmativ fără însă a putea prezenta un criteriu de referinţă, sau va spune că va şti să respecte legea; nimic mai nesigur deoarece contabilitatea trebuie să prezinte realitatea aşa cum este ea, bună sau rea, iar legea care trebuie respectată este legea fiscală, aşa că prin amestecul contabilităţii şi fiscalităţii nu va ieşi nimic bun pentru întreprindere sau poate doar un act de evaziune.
- „oare cine-mi garantează că persoana respectivă se supune unor
reguli etice?”; nimeni. Ca atare afacerea mea poate fi oricând în pericol ca urmare unor acte sau fapte imorale ale contabilului.
- „cine-mi garantează că dacă contabilul îmi aduce prejudii va plăti?”;
nimeni. Persoana respectivă nu este asigurată şi nu mă poate dezdăuna dacă se află la originea prejudiciului.
Întrebarea 7: Ultima intrebare dar poate si cea mai sensibila. Multi dintre contabili ne-au intrebat daca eventuala aparitie a altor categorii de economisti in aceasta zona nu va duce la explodarea unor preturi de dumping, corelata cu o calitate slaba. Ce puteti sa le transmiteti?
Răspuns:
Va fi într-adevăr unul din efectele perverse ale noilor reglementări;
apărând pe piaţă persoane care nu au costuri profesionale, de educaţie continuă, de asigurare a calităţii, etc, în mod logic acestea îşi vor permite preţuri mai mici. Noi sperăm însă că acest fenomen să se manifeste numai la început şi numai în unele cazuri izolate în care unii întreprinzători acceptă să rişte băgându-şi – cum spune românul afacerea la saramură – deoarece aceştia vor trebui să recurgă la una din două variante: să respecte legea, şi atunci costurile s-ar putea să fie mai mari, sau să nu respecte legea şi atunci trebuie să-şi asume toate riscurile ce decurg din această nerespectare.
CLICK AICI
